Secțiuni

Secțiuni

Secțiuni propuse


Campania Armatei Române din Anul 1919, Lupta Impotriva Bolșevismului

(The 1919 Campaign of the Romanian Army. The Fight Against Bolshevism)

Organizator și moderator: Prof. univ. dr. Ion Giurcă, Universitatea Națională de Apărare ,,Carol I” București

Abstract: 

Încheierea Primului Război Mondial a fost precedată, în privința României, de denunțarea Tratatului de la București din 24 aprilie/7 mai 1918, de reintrare în acțiune a armatei, concomitent cu mobilizarea, vând în vedere solicitarea aliaților și necesitatea reluării luptei pentru realizarea scopului războiului nostru, ,,întregirea neamului”.

În timp ce pe toate fronturile din Europa operațiile militare au încetat, armata română a continuat apărarea liniei Nistrului, pentru respingerea atacurilor bolșevice ruse și/sau ucrainene, iar din primăvara anului 1919 în Transilvania a celor ale armatei Republicii Ungare a Sfaturilor.

Față de atacul convergent asupra României, armata română a dus o apărare fermă în partea de nord-est a țării, în Basarabia, Bucovina și Pocuția, și o acțiune defensiv-ofensivă în vest, cu acordul Puterilor Aliate și Asociate, pentru lichidarea focarului de bolșevism din centrul Europei.

Acțiunile din perioada mai-august 1919 au fost planificte și desfășurate în comun de către armatele română, cehoslovacă și cea a Regatului sârbo-croato-sloven, s-au soldat cu ocuparea celei mai mari părți a teritoriului Ungariei și înlăturarea guvernului bolșevic de la Budapesta.

În anul 1919, armata română a fost singura care a trebuit să lupte pe trei fronturi, împotriva forțelor bolșevice ruse, ucrainene și ungare, care nu recunoșteau actele de unire de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, România având în acest sens sprijinul politic, diplomatic și militar al Puterilor Aliate și Asociate, al căror reprezentanți erau întruniți la Conferința de Pace de la Paris.

Prezentări:

Ion Giurcă (Universitatea Națională de Apărare ,,Carol I” București), Acțiunea militară în Transilvania și Ungaria în anii 1918-1919 pentru apărarea Marii Uniri.

 


Construirea culturii memoriei Marelui Război și a proiectelor naționale

(Building the Memory Culture of the Great War and of the National Projects)

Organizator și moderator: Prof. univ.dr. Mihaela Grancea, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

Abstract: 

Pentru ca trecutul să nu fie o “țară străină” (David Loventhal), evenimentelor cu rol revoluționar și /sau eponim, politicile culturale ale statului-națiune afirmat după Marele Război le-au acordat o atenție deosebită. Legislația interbelică dedicată cultului eroilor, celebrarea oficială a personalităților cu rol escatologic și eponim, expresiile literare și artistice care au exprimat și dezvoltat afecte, solidarități și memorie culturală ­- tot acest corp de instituții și demersuri – a realizat discursul oficial despre război și reconstrucția, implicit identitară, interbelică. Demersul avea ca finalitate legitimarea, afirmarea și consolidarea proiectelor naționale.  Astfel, deși Europa s-a confruntat după război cu mari provocări sociale, economice, de refacere și reconfigurare societală, în statele care și-au apărat și împlinit proiectul național s-au depus mari eforturi pentru constituirea și perpetuarea unei noi culturi a memoriei. Spațiul public, politicile și realizările culturale s-au concentrat pe această finalitate.

Noi încercăm, fie și fragmentar, să surprindem momentele de debut ale acestei culturii, cât și maniera în care în istoria recentă discursul cultural despre eveniment provoacă  discursul istoriografic cu referire la valențele circumstanței istorice aduse în dezbatere.

Prezentări:

Olga Grădinaru, (Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca), Reevaluări ale Revoluției bolșevice în cultura rusă postcomunistă. Considerații generale

Bogdan Movileanu, Între cultura festivă și abordarea obiectivă. Rolul filmului documentar românesc în construirea memoriei Marelui Război și a Marii Uniri

Mihaela Grancea, Mihai Fulger, Provocarea și completarea abordării istoriografice. “Războiul” de după Marele Război în discursul filmului artistic recent: revoltele sociale, războaiele regionale, traumele colective, reconstrucția identităților naționale și a relațiilor interetnice în primul deceniu interbelic

Mihaela Grancea, Eroizarea Ecaterinei Teodoroiu și a Măriucăi Zaharia în filmul artistic românesc

Valeria Soroștineanu, Cultul Eroilor români ai Marelui Război în primul deceniu interbelic. Legislaţie, discurs oficial, locuri ale memoriei

Alin Burlec, Filmul documentar european recent cu referire la Marele Război şi efectele sale geo-politice. Abordări noi, controverse, omisiuni


The Negotiators of the Trianon Treaty

Organizator și moderator: Associate Professor Marius Diaconescu,  University of Bucharest

Abstract: 

The Treaty of Trianon is an important moment in the relationship between Romanian and Hungarian peoples. The historians are playing an important role in the dissemination of the knowledge on the history of this treaty, its significance and its perceptions in Romanian and Hungarian societies.

The Hungarian historians have published in last period several memories and journals of the diplomats, who had participated in the negotiations in Paris, concluded with the Trianon Treaty.

This section is dedicated to the negotiators, the diplomats in the Romanian and Hungarian delegations, who had played a role in the negotiations, and, after the treaty, in the constructing of imaginary in the society.

Papers:

Dr. Marius Diaconescu, associate professor, University of Bucharest,  Romanians and Romania in the diary of the Hungarian delegation in Paris

Dr. Balázy Áblonczy, senior research fellow, Institute of History in Budapest – Center for Research in the Humanities, Hungarian Academy of Science: The Role of Pál Teleki in the Negotiation of the Trianon Treaty

Dr. Gergely Romsics, senior research fellow, Institute of History in Budapest – Center for Research in the Humanities, Hungarian Academy of Science,  The Canonical Witness: Constructing the Trianon Narrative in Post-War Hungary

Dumitru Preda, professor, Delegația romană la Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920. Locul și rolul lui Nicolae Titulescu în semnarea Păcii de la Trianon

 


Portugal after the First World War – The Reconstruction of a Nation

Cheer: António Paulo Duarte, Faculty of Social and Human Sciences from Nova Lisbon University. Researcher at National Defence Institute/Instituto da Defesa Nacional

Papers:

António Paulo Duarte (Faculty of Social and Human Sciences from Nova Lisbon University. Researcher at National Defence Institute/Instituto da Defesa Nacional), Strategic Thinking and Defence Policy after the First World War

Teresa Nunes (Assistant Professor at School of Arts and Humanities, University of Lisbon. Researcher at Institute for Contemporary History of Faculty of Social and Human Sciences from Nova Lisbon University and Center for History of University of Lisbon), New Europe, Old Portugal? Portuguese dilemma after Great War and its diplomatic possibilities

 

 


The consequences of War in a new Eastern Europe

Cheer: Giuseppe Motta, PhD, Sapienza University of Rome

Abstract:

The panel aims to stress some of the most important issues emerging after WW1 and the signature of the peace treaties in 1919-20. In those years, the conference of Versailles significantly modified the international scenario by creating the League of Nations as the guarantee of the new order, which was based on the disappearance of the old Empires and their replacement with a set of nation-states. It was not a simple territorial re-settlement but a wholesome “regeneration” that was based on the idea that the “war to en all wars” was to be followed by the creation of a system based on justice and equality among nations. In this context, the international institutions were called to deal with new issues such as the emergence of refugees, the consolidation of the democratization process, the economic reconstruction after the conflict.

The different contributors will try to highlight some of the main issues emerging after WW1 in an attempt to clearify the nature and impact of the new order, not only under a political point of view.

The aim of the panel is to give an idea of the intertwined questions of the postwar context, when diplomatic decisions were inevitably destined to create a new international scenario changing the ethnic, social, cultural and economic structure of Eastern Europe.

Papers:

Alessandro Vagnini, PhD, Sapienza University of Rome, The Uncomfortable Shaping of a Balkan country. The Diplomatic Route to Albania’s Independence. 1919-1920

Fabio L. Grassi, PhD, Sapienza University of Rome, Exchange of populations, minorities, new states in the international scenario. What will happen now? Western and Eastern Thrace between the 1918 truces and the peace treaty of Sèvres

Andrea Carteny, Phd, Sapienza University of Rome, The Transylvanian question: the diplomatic and cultural fight after the Great War

Giuseppe Motta, PhD, Sapienza University of Rome – Roberto Sciarrone, PhD, Sapienza University of Rome, The victims of peace. The League of Nations and the International Protection of Minorities

 

 


Heritage of the Great War: Memories, Representations and Reinterpretations in the former Yugoslavia

Cheer: Prof. Božidar Jezernik, Ph.D. (Dept Ethnology and Cultural Anthropology, University of Ljubljana)

Abstract:

In the Kingdom of Serbs, Croats and Slovenes, Serbian military victories were celebrated with monuments built with state support while the memories of the Austro-Hungarian military tradition were relegated to obscurity. Erecting monuments to fallen soldiers of various ethnicities became a secular ritual that supported either “official” or “subversive” political values. Researchers will compile a register of such monuments, identifying who built them and when, how they were interpreted, what stories are linked to them, and who participates at the commemorations that take place at the monuments.

After 1918, the tomb of the unknown soldier became one of the most distinctive expressions of social memory, which is evident in these monuments’ central location in state capitals of countries that participated in WWI. Slovene veterans began to plan such a collective memorial in 1927 in Brezje instead of the capital of Ljubljana, as it was easier to hold ceremonies as apolitical, pious events at such a memorial in Brezje, a pilgramage site. However, the outbreak of WWII interrupted such plans. We will with the aid of available resources research the monuments built to fallen soliders in order to examine the symbolic meaning of the plans of the Slovenian monument built for the unknown soldier, which elsewhere are otherwise located in state capitals.

The end of WWI brought with it a new reality with new heroes and new practices of forgetting. We will pay particular attention to commemorative practices and the practices of producing as well as modifying memories of the beginning of the war, in particular in the former Yugoslavia and other parts of Central and Eastern Europe.

Numerous commemorative ceremonies in the first years after the war were of an exclusionary nature, emphasising their as state or nation-building function. Ritual ceremonies helped build an image of a monolithic states that defined themselves in opposition to the Other.

Our attention will be focused on the development of ritual practices and recollections of the war in all these countries, including both the strategies of majority populations (official, media and common sense discourses) as well as the counter-strategies of minority residents.

We will identify the diverse perspectives, agendas and roles that local social actors and institutions have in shifting constructions of social memory by focusing on their interactions and their activities in producing such heritage elements as well as on the numerous discourses through which this diversity is articulated. We will also assess through comparative work the role that contemporary Europeanisation processes play in reframing wartime social memories in terms of a common history and a message of global peace.

 






Pentru propuneri de secţiuni:

termen limită 15 aprilie 2018

 

  • Titlu secţiune
  • Scurtă prezentare a secţiunii (200-300 cuvinte)
  • Nume organizator secţiune – organizatorul secţiunii îşi asumă rolul de moderator
  • Secțiunile pot cuprinde 4 prezentări. Se acceptă atât secțiuni complete, cât și propuneri de secțiuni a căror completare se va face pe baza propunerilor individuale
  • Durata unei secţiuni este de 100 de minute
  • Propunerile pentru secţiuni vor fi publicate pe site-ul conferinţei.

Vă rugăm să trimiteți propunerile de secțiuni la adresa oanatamasm@yahoo.com până la data de 15 martie 2018