Mese Rotunde

Mese Rotunde

Unirea Transilvaniei cu România în manualele de istorie din România și Ungaria. O dezbatere despre rolul manualelor școlare în formarea alterității româno-maghiare

(The Union of Transylvania with Romania in the history handbooks from Romania and Hungary. A debate about the role of school handbooks in building the Romanian-Hungarian Alterity)

Organizator: Marius Diaconescu, Universitatea din București

Rezumat:

Divergențele dintre istoriografiile română și maghiară în privința istoriei Transilvaniei sunt arhicunoscute. Nu face excepție nici Unirea Transilvaniei cu România, care este tratată total diferit. Direcțiile generale din cele două istoriografii sunt reflectate în manualele școlare de istorie. Aceste manuale au un rol esențial în formarea atitudinilor colective ale elevilor, viitori cetățeni cu drept de vot, față de ceilalți, în cazul de față atitudinea și percepția românilor de către societatea maghiară și, respectiv, atitudinea și percepția ungurilor în societatea românească.

În această masă rotundă propunem o dezbatere a reflectării în manualele școlare de istorie a Unirii Transilvaniei, de la Declarația de Unire adoptată la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918 până la Tratatul de la Trianon. Propunem o prezentare a textelor din manuale, cu o analiză a conținutului și a impactului acestor texte în formarea alterității româno-maghiare.

Participanții sunt istorici români și maghiari, iar până la desfășurarea propriu-zisă a conferinței vor fi cooptați pentru dezbatere și profesori de liceu români și maghiari din România.

Participanți:

Dr. Marius Diaconescu, Universitatea din București

Dr. Andrei Florin Sora, Universitatea din București

Dr. Balázy Áblonczy, Institutul de Istorie al Academiei Maghiare de Științe, Budapesta

Dr. Csaba Záhoran, Institutul de Istorie al Academiei Maghiare de Științe, Budapesta

Dr. Gergely Romcsics, Institutul de Istorie al Academiei Maghiare de Științe, Budapesta

Dr. Ovidiu Ghitta, Facultatea de Istorie si Filosofie, Unicersitatea Babes-Bolyai

 





Istoria medievală şi Marele Război: istoriografie şi politică

 

Organizator: Alex Simon, Centrul de Studii Transilvane, Academia Română

Scrisoare circulară către venerabilul cler şi către poporul dreptcredincios român din Dumnezeu păzita mitropolie a românilor ortodocşi din Ungaria şi Transilvania. România a cărei fiinţă i-a dat patria noastră, Ungaria, căci Radu Negru de la Făgăraş a întemeiat principatul Ţării Româneşti, Dragoş din Maramureş a întemeiat principatul Moldovei şi cu sprijinul monarhiei habsburgice s-a ridicat şi s-a întărit România modernă, liberă şi independentă, care de bunăvoie s-a legat de monarhia noastră cu contract de credincioşie, cu făgăduieli de sprijinire reciprocă; România – spre marea noastră durere – a călcat făgăduiala de credinţă, a rupt peceţile contractului în chip perfid şi a ridicat arma asupra patriei noastre, asupra înălţatului nostru împărat şi rege şi asupra acelor fraţi, care de doi ani de zile luptă pe viaţă şi pe moarte, cu vitejie nemaipomenită, împotriva duşmanilor monarhiei. Da, ei n-au ascultat porunca sângelui, n-au auzit chemarea tainică a fraţilor de o limbă şi un sânge, de a ne da o mână de ajutor, ca trupele regatului român să lupte alăturea cu noi împotriva duşmanului comun, care tinde la nimicirea patriei noastre şi la sugrumarea neamului românesc, să lupte hotărîţi şi cu bărbăţie în contra Rusiei cotropitoare. Nu, ci ei, ameţiţi de lupi îmbrăcaţi în piei de oi şi ameţiţi de făgăduielile lui Iuda, au desconsiderat cele mai vitale interese ale neamului şi, sub cuvânt că vin „să ne slobozească”, vin să ne facă robi muscalilor, vin înfrăţiţi cu hoardele ruseşti, care au jefuit şi au aprins satele şi bisericile întemeiate de Ştefan cel Mare, care au ucis pe urmaşii plăieşilor vestiţi de la Dumbrava Roşie, care au necinsit Putna şi Suceava, locuri sfinte de închinare sufletului românesc- vin acum să ne calce şi să ne fure moşia agonisită de moşii şi părinţii noştri cu sudori de sânge! […]

Astfel începea mesajul aruncat de către „fraţii lor” peste trupele române care trecuseră Carpaţi la sfârşitul verii lui 1916. Împotriva supuşilor lui Ferdinand se ridicau umbrele lui Negru Vodă, a lui Dragoş şi a lui Ştefan cel Mare. Între patru şi saşe secole despărţeau vieţile celora din urmă şi Marele Război. Cei trei voievozi erau socotiţi însă supremul argument împotriva „necinstei” pe care o dovediseră cei rămaşi – prea multă vreme – în istorie drept „regăţeni”.

În pofida violenţei mesajului, recursul la Evul Mediu nu era specific numai românilor, indiferent de coroana a cărei autoritate o recunoşteau de voie, de nevoie. De puţină vreme, Viena începuse să „creeze” o identitate bogumilă bosniecilor pentru a-i diferenţia de restul slavilor, de sârbi în primul rând, de dinainte ca în Bosnia şi în Herţegovina să se impună Islamul. Belgradul lupta ca să risipească Kossovopoljele (1389). Budapesta se războia ca să împrăştie Mohácsul (1526) şi să păstreze moştenirea Sfântului Ştefan († 1038). Cehii îl aveau pe Jan Hus († 1415) de răzbunat. Polonezii se înfruntaseră deja din nou – prin Sienkiewicz – cu cavalerii teutoni şi cu cazacii, „adică” cu Berlinul şi cu Moscova. Bulgarii aveau chiar două ţarate de reîntregit. Aşa cum baionetele se amesteceau în tranşe – de la Verdun la Mărăşeşti – cu gazele chimice, Evul Mediu străbătea cu – mare – iuţeală vremea primelor avioane şi automobile.

Masa rotundă îşi propune să urmărească modul în care – deopotrivă – învingătorii şi învinşii şi-au „potrivit” trecutul, atât pe parcursul Marelui Război, cât şi – sigur nu în ultimul rând – pe durata tratativelor de pace. În mod firesc, accentul cade partea răsăriteană a Europei, ceea în care graniţele au fost reaşezate mai mult decât în orice altă parte a lumii (cu excepţia – desigur – a pământurilor pe care s-au ridicat Siria sau Irakul). De asemenea, masa rotundă va urmări felul în care combatanţii, ţărani sau intelectuali, au fost „pregătiţi” (ori nu) de către ştiinţa istorică prin adevăruri (parţiale sau nu), falsuri (voite sau nevoite) ori „numai” trunchieri pentru patru ani de război.

 

Participanţi din România:

 

Ovidiu Cristea (Academia Română, Institutul de Istorie Nicolae Iorga, Bucureşti).

Andi Mihalache (Academia Română, Institutul de Istorie A.D. Xenopol, Iaşi).

Tudor Sălăgean (Muzeul Naţional de Etnografie a Transilvaniei, Cluj-Napoca).

Alexandru Simon (Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca).

Ioan Marian Ţiplic (Universitatea Lucian Blaga, Sibiu).

 

Participanţi din străinătate (TBC):

Anglia, Austria, Bosnia, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, Serbia şi Slovacia.

 








Pentru propuneri de Masă rotundă:

termen limită 15 aprilie 2018

 

  • Durata maximă este de 2 ore
  • Numărul de participanți și formatul prezentărilor/discuțiilor sunt hotărâte de organizatorul mesei rotunde și trebuie să fie comunicate organizatorilor
  • Organizatorul propune: titlul mesei rotunde, rezumat de 200-300 de cuvinte şi anunţă acceptul prealabil a unui număr de minim 5-7 participanţi.

Vă rugăm să trimiteți propunerile de comunicări la adresa oanatamasm@yahoo.com până la data de 30 mai 2018